Si ploua..

O picatura rece de ploaie cade si imi umezeste buzele. Ii simt racoarea cum imi patrunde in trup cu o aciditate intepatoare. Imi framant buzele, sa consum in intregime savoarea acelei lacrimi a cerului. Imi ridic privirea lenesa. Norii grei si negrii plutesc deasupra mea dar le simt greutatea parca in propriul meu trup. Ma apasa si imi incetineste pulsul.
Sarut toamna care imi inunda sufletul.
Azi m-am intalnit cu doua culori... incercau sa deseneze cateva frunze uscate in calea mea... le-am privit si mi-am amintit ca le cunosteam...
Erau acelesi culori,care ma trezeau in diminetile ploioase de toamna,cand eram copil.Alintata de ele,imi faceau ziua superba,chiar daca nori plini de ploaie
isi scuturau pletele pe pamant


Uploaded with Point
E devreme inca... iarna este inca ascunsa pe undeva... e adevarat, o visam, o asteptam si o dorim... si e si usor sa ne imaginam iarna si Sarbatorile, sa le luam din amintirea din anul trecut, sa le stergem un pic de praf, sa le impodobim cu ceva beteala si sa le asezam intre bucuriile de zi cu zi...
e deja frig, dar e inca devreme...


Uploaded with Point
Da... sunt visatoare si cred prea mult in visele mele...si, da... imi visez viata inainte sa o traiesc... si, da... uneori nici nu mai conteaza daca iese ca in vis...
da... visez chiar si cand nu dorm... si dorm ca sa ma visez visand... cand tac inseamna ca visez... cand vorbesc, vorbesc in vis..
da... mi-am prins visul de colturile unei stele, sa pot visa mai sus... linia orizontului e de-abia inceputul lumii mele. dincolo de ea visez lumea in avans si o deschid in fata ochilor curiosi...