Empty

In locul unde candva au ars de vii sperantele,mai mocneste aroma deziluziei.
Zeci de sentimente stateau risipite printre oameni si locuri.Ceasul toarce ore si zile satul de plictiseala repetabilitatii si obosit de-atata asteptare,se milogea de Calendar sa-si dezgoleasca zilele cu zambete
si fiori de dor.Sperantei i se impleticisera picioarele caci hoinarise nebuna prin toate cotloanele fiintei ce se incumetase s-o poarte-n buzunarul de la piept…
Pe jos, peste tot, inca gasesc din loc in loc cristale de idealism si fragmente de vise
ce-mi bantuie viata, prea slabite sa se mai ridice …


Uploaded with Point
Cuvintele faceau planuri de reorganizare in rationamente insa buzele,
prea incapatanate, tac apasator… Si zambetul e certat cu ele,reprosandu-le rigiditatea…
Cateodata nu-mi mai ajung culorile sa recompui Curcubeul…
Uneori impart cu disperare zambete in stanga si in dreapta tanjind dupa reflectia lor pe chipurile celorlalti, dorindu-mi sa fie molipsitoare ca si cascatul… Dar nu sunt.
Dimineata iau din sertarul cu Sperante una noua, nedorita, nevisata si-o port ca pe un Scut in fata fiecarei Realitati,
pentru ca seara s-o aduc inapoi saraca si schiopatand… Insa nu moarta.
Maine am sa uit ca astazi aveam Iubiri  si-am sa-mi vand Viitorului,Trecutul,pe un pumn de amintiri…
Ma va prinde un nou Apus de Soare certandu-ma cu Timpul si o sa condamn Nemurirea,pentru ca exista doar in carti…
Am sa imbratisez un strain gandindu-ma cat sunt de triste imbratisarile lipsite de sentimente si-am sa ma indragostesc bineinteles de omul caruia ii sunt Indiferenta
Or sa ma doara cuvinte si taceri, am sa duc lupte pe ratiuni de “principii” si-n zilele cu ploaie am sa inventariez Greselile,caci sunt mai numeroase decat locatarii pusculitei…
O sa-i detest pe cei care exerseaza operatii pe “cord” fara anestezie, pe cei care pleaca fara un “ramas bun” si pe aceia care nu ma opresc cand hotarasc sa plec…